In weekendul care a trecut, peretii din cheile Dobrogei au cunoscut un aflux mare de cataratori - probabil cel mai mare numar de cand se practica escalada in zona.
Motivul a fost concursul "Maslina de Aur", organizat de catre magazinul de munte Rucksack din Galati (magazin.rucksack.ro).
Anul acesta a fost a III-a editie si a avut cel mai mare numar de participanti de pana acum.
Nr. total concurenti: 25 persoane care au urcat cel putin un traseu in cadrul concursului (la viteza sau dificultate).
La acestia se poate adauga cam inca pe atat, echipa de sprijin.
1. Tabara de corturi 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. Casticatorii concursului 19. Fotografia de grup cu participantii
Cetatea de Scaun a Sucevei este atestata documentar la 11 februarie 1388, ridicata in vremea domniei lui Petru I (1375 – 1391). Alexandru cel Bun (1400 – 1432) a intervenit la randul sau in sistemul defensiv al cetatii prin intarirea cu un zid de aparare a primei intrari situata pe latura sudica a fortului. Aceasta a suferit modificări odata cu preluarea conducerii Moldovei de catre eroul legendar Stefan cel Mare (1457 – 1504), canonizat in anul 1992, conducător dibaci, diplomat desavarsit si strateg militar, calităti recunoscute de insasi contemporanii sai.
In incercarea de a patrunde in cetate vom intalni patru elemente defensive: sant de aparare, pod de acces, zid de aparare in exterior si capcana careia istoricii i-au dat numele de „cursa de soareci”.
Sistemul defensiv a facut imposibila patrunderea in cetate fara acceptul celor din interior, slujitori si sustinatori ai intereselor Moldovei.
Putine sunt bataliile pe care Stefan cel Mare le-a pierdut în fata invaziei otomane sau impotriva armatelor polone.
Cetatea a fost martora numeroaselor lupte amintind aici cele mai importante din anii de zenit ai domnitorului Stefan cel Mare; 1476 si 1484 impotriva turcilor si 1497 contra armatei poloneze, condusa de regele regatului polon Ioan Albert.
Interioarele cetatii au fost partial restaurate astfel incat sa ne amintim de viata de curte si sa ne facem o imagine despre ceea ce a reprezentat locuinta temporara a voievozilor Moldovei. Imediat ce trecem de podul de acces dam de primele incăperi destinate strajerilor, odată depasit acest obstacol suntem impresionati de curtea interioara frumos pavata cu pietre in acele vremuri. Descoperim in cadrul acestui amplasament incaperi cu diverse destinati: inchisoarea, baia cu aburi, pivnita, capela s.a. Aici au locuit pe langa voievozii amintiti mai sus si boieri cu ranguri inalte in administratia statului medieval moldav, de la vistiernic pana la hatman.
Distrusa intentionat in diferite etape incepand cu cea de a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu si culminand cu domnia lui Dumitrascu Cantacuzino, cel care la 1675 din ordinul Portii Otomane, a definitivat opera distructiva a fortaretei. Printre locatarii cetatii mai amintim: Bogdan al III lea, Petru Rares (spre sfarsitul primei domnii, in 1538, Cetatea de Scaun a fost luata de catre armata otomana condusa de Soliman Magnificul, cu ajutorul boierilor tradatori), Irimia Movila, Vasile Lupu s.a.
Incepand cu anul 1951 spatiul citadin devine atelier scoala pentru studentii Facultatii de Istorie din Bucuresti.
Restaurarile de la Cetatea de Scaun a Sucevei au inceput in cea de-a doua jumatate a secolului XX, in urma carora vechile ruine, ramase dupa distrugerile provocate fie de factorul uman, fie de factori naturali, au fost inaltate si aduse la un nivel apreciabil atat cat a permis conditiile de conservare a monumentului. Linia albă, ce serpuieste panza exterioara a zidurilor, usor de observat cu ochiul liber, delimiteaza vechile ruine ale cetatii si interventia contemporana.
Textul a fost preluat de pe www.muzeul-bucovina.ro si se gaseste aici.
